În seara asta am furat. Pentru că așa am simțit eu nevoia să fur o piesă și niște amintiri. Pentru că am retrăit o parte din viața din facultate alături de o gașcă faină, de o Tavernă și niște sticle de bere. În seara asta am cântat ”Balada străinului” și aproape am plâns de emoție. Pentru că mi-e dor de prietenii vechi și uneori mă simt și eu singură, la fel ca și tine. Postul ăsta ți-l dedic ție, te știi tu.
“Halldan – Prietenii
prietenii dispar in noapte,
se duc in zari, se duc departe
ramai singur intre straini-visezi
c-ai sa-i mai ai, c-ai sa-i mai vezi
se duc si anii, prietenii la fel
se duc cu totii ca norii de pe cer,
degeaba speri ca ai sa-i mai revezi
necrutator e timpul – nu are revers
ref:
si totu-mi pare in zadar
si nu ma pot obisnui cu gandul
caci niciodata n-am sa-i mai revad
pentru prieteni am sa opresc timpul
iar despartirile imi par ca sunt
un fum aducator de moarte
caci tu ramai uitat pe veci
o pagina-ntr-o carte
copiii fac promisiuni
adultii nu se tin de ele
shi-n fiecare iarna fac
promisiuni din ce in ce mai grele
ref:”
Și